Un Principe pentru România… din a treia încercare
Despre viitorul Rege Ferdinand al României se poate spune că a fost o sumă de paradoxuri istorice și nu numai. Adus, de către unchiul său Carol, Principe Moștenitor în România aproape împotriva voinței lui, Ferdinand se va dovedi, la maturitate, un mare patriot român, unul cu un fantastic rol determinant în acțiunea de Reîntregire a țării, care s-a făcut sub sceptrul și voința sa.
Pentru a asigura stabilitatea şi continuitatea dinastiei de Hohenzollern, în anul 1881 s-a reglementat problema succesiunii la tronul României. Deoarece Carol I nu avea copii, singura sa odraslă, Măriuca, murind la patru ani de scarlatină, s-a trecut la aplicarea articolului 83 din Constituție care prevedea: „În lipsă de coborâtori în linie bărbătească ai Măriei Sale Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen, succesiunea tronului se va cuveni celui mai în vârstă dintre frații săi sau coborâtorilor acestora”. Atât fratele mai mare al lui Carol, principele Leopold de Hohenzollern, cât şi nepotul cel mai în vârstă au notificat că renunță la calitatea de moştenitori ai tronului României, astfel că succesiunea a revenit lui Ferdinand-Victor-Albert-Meinard, cel de-al doilea fiu al principelui Leopold de Hohenzollern şi al principesei Antoaneta, infanta Portugaliei. Prin „pactul de familie” din 18 mai 1881 – patronat de însuşi Împăratul Germaniei, Wilhelm I, şeful familiei de Hohenzollern – Ferdinand de Hohenzollern, nepotul lui Carol I, a fost confirmat ca moştenitor al tronului României.
În 1884, Principele Ferdinand a venit pentru câteva luni în România, după care şi-a continuat studiile la liceul din Düsseldolf, apoi la Universitatea din Lipsca şi la cea din Tübingen. Simultan, a urmat şi cursuri de limba, literatura şi istoria românilor cu profesorul Păun.
La 14 noiembrie 1886, Principele Ferdinand este încorporat sublocotenent în Armata României, în cadrul Regimentului 3 linie (infanterie). A fost ofițer al Armatei Române timp de 38 de ani, trecând în patru decenii de la gradul de sublocotenent la cel de mareșal.
Ferdinand devine oficial Principele de Coroană al României în noiembrie 1888, la 23 de ani. Ferdinand rămâne Principe Moștenitor timp de 26 de ani și arată o extraordinară loialitate Regelui Carol I, pregătindu-se discret, măsurat și temeinic pentru a prelua Coroana de Oțel a României.
Multe alte povești inedite în cartea lui Dan-Silviu Boerescu „Ferdinand Întregitorul – Nașterea României Mari” din colecția „Regală”, editată de Integral & powered by Libertatea, disponibilă în rețeaua InMedio și la standurile de difuzare a presei la prețul promoțional de 14,99 lei. Mai multe cărți din colecție disponibile pe www.eintegral.ro.
De la „nepotul timid” la tânărul însurățel de la Cotroceni
Principele Ferdinand era un tânăr înalt de statură, zvelt, blond, cu fruntea lată, ochii albaştri-verzui, nasul coroiat, mustață stufoasă, urechi foarte mari în formă de pâlnie, de care era destul de complexat. În acest fel se explică şi de ce majoritatea fotografiilor sunt făcute din profil.
Curând după venirea sa în țară, tânărul principe a creat serioase probleme familiei domnitoare, deoarece voia să se căsătorească cu Elena Văcărescu, domnişoara de onoare a reginei Elisabeta. Acest fapt nu era îngădui de Statulul Casei Regale, care stabilea – implicit, nu explicit – obligația membrilor acesteia de a se căsători cu persoane aparținând unor familii domnitoare din alte state. Cerința fusese impusă în scopul de a se împiedica aservirea monarhiei unei familii româneşti şi a evita disputele interne pe această temă. Regina Elisabeta a încurajat idila dintre cei doi, dar în fața opoziției Consiliului de Miniştri şi a oamenilor politici în general, Carol I i-a cerut lui Ferdinand să aleagă între Elena Văcărescu şi tron. Elena Văcărescu a luat calea exilului spre Paris, renunțând să mai vină vreodată în România, Ferdinand retras la Sigmaringen, amenința cu sinuciderea, dar, în scurt timp, rațiunea de stat a învins sentimentele, fie ele oricât de sincere şi curate. La 29 decembrie 1892/10ianuarie 1893, Ferdinand s-a căsătorit cu Maria de Edinburgh, nepoata Reginei Victoria a Marii Britanii. Cei doi s-au logodit imediat după cea de-a doua întâlnire pusă la cale de părinți când, după cum nota Regina Maria în Povestea vieții mele, „aproape nu ne cunoşteam”.
Moştenitorul tronului şi familia sa au trăit sub tutela autoritară a Regelui Carol I, care nu le îngăduia niciun act de independență, nici măcăr în viața personală. Pentru tânăra familie a fost rezervat Palatul Cotroceni din Bucureşti şi s-a construit Palatul Pelişor la Sinaia.
Multe alte povești inedite în cartea lui Dan-Silviu Boerescu „Ferdinand Întregitorul – Nașterea României Mari” din colecția „Regală”, editată de Integral & powered by Libertatea, disponibilă în rețeaua InMedio și la standurile de difuzare a presei la prețul promoțional de 14,99 lei. Mai multe cărți din colecție disponibile pe www.eintegral.ro.
„Întregitorul de țară” și „Regele țăranilor”
Ferdinand I a fost „Întregitorul de țară”, sub sceptrul său realizându-se Marea Unire din 1918 – cel mai important act din istoria poporului român. A fost, de asemenea, și omul reformei agrare – „Regele țăranilor” (menită să răsplătească devotamentul soldaților pe front, respectând, astfel, proclamația – inspirată de Regina Maria și Barbu Știrbey – pe care o făcuse în momentele tulburi ale luptelor cu trupele germane pe frontul din Moldova și împiedicând, astfel, propaganda sovietică în floare), al celei electorale (consfințind, în premieră, votul universal – „toţi cetăţenii români majori vor alege prin vot obştesc obligatoriu, egal, direct şi secret” un număr de parlamentari stabilit proporţional cu populaţia) şi al acțiunilor vizând consolidarea statului național unitar român. Dintr-o țară mică, România a reușit să ajungă un stat de mărime medie în Europa și unul foarte influent în regiunea central-răsăriteană a continentului. În cei 13 ani de domnie, România s-a înscris sub oblăduirea singurei sale Constituții moderne și democratice, adoptată în 1923, și a cunoscut mari progrese pe toate planurile (cultural, politic, economic), un dinamism cu adevărat remarcabil, care a demonstrat în mod grăitor vocația constructivă şi inteligența poporului român, cu care Regele Ferdinand s-a identificat.
Multe alte povești inedite în cartea lui Dan-Silviu Boerescu „Ferdinand Întregitorul – Nașterea României Mari” din colecția „Regală”, editată de Integral & powered by Libertatea, disponibilă în rețeaua InMedio și la standurile de difuzare a presei la prețul promoțional de 14,99 lei. Mai multe cărți din colecție disponibile pe www.eintegral.ro.