Kogălniceanu îl ducea pe Cuza la femei!
Pe Mihail Kogălniceanu, istoria preferă să și-l amintească în calitatea sa de bărbat de stat, care a marcat politica României vreme de decenii întregi după Unirea Principatelor din 1859. Mai puțin se vorbește despre celălalt fel de „tovărășie” a sa cu Alexandru Ioan Cuza, pe când, noaptea târziu, luau la rând cartierele rău famate ale orașului în căutarea demoazelelor care le-ar fi putut oferi plăceri ușoare..
Pe cât de avântat și idealist se arăta Kogălniceanu în scrierile sale, pe atât de prozaic se dovedea dincolo și dincoace de limitele senzualității și, adesea, ale vulgarității atunci când trecea la fapte și colinda bordelurile vremii, în care se găseau adevărate „trufandale” de cele mai felurite seminții. Încă de pe atunci, oferta era extrem de diversificată.
Cuza și Kogălniceanu chiar aveau de unde alege! Între frumoasele epocii care se prostituau, unele de top erau de alte nații, gusturile clienților devenind, în timp, tot mai sofisticate și cerând, pentru diversitate, de pildă o Rașelica Nachmanson (evocată de Mateiu Caragiale în Craii de Curtea Veche) ori o „Zlatca evreica” (una dintre „Fiicele Vinerii” din romanul Manoil de Dimitrie Bolintineanu), o Chera Duduca (țiitoarea postelnicului din Ciocoii vechi și noi de Nicolae Filimon) sau o „Arghira grecoaica” (vizitată și de Vodă Caragea), o „Rozolina nemțoaica” sau o „Calmuca tătăroaica” etc. Asemenea personaje au pătruns în literatură fiindcă, în realitate, ele chiar făceau fala caselor de toleranță autohtone.
Multe alte povești inedite în cartea lui Dan-Silviu Boerescu „Alexandru Ioan Cuza sau abdicarea unui Casanova” din colecția „Iubiri și Intrigi la Palat” editată de Integral, disponibilă impreuna cu Jurnalul National în rețeaua InMedio și la standurile de difuzare a presei la prețul promoțional de 14,99 lei. Mai multe cărți din colecție disponibile pe www.eintegral.ro.
O amantă a lui Cuza salvează Unirea!
Fata poetului Costache Conachi, Ecaterina, alintată Cocuța, a fost una dintre marile pasiuni adulterine ale lui Alexandru Ioan Cuza. Măritată cu guvernatorul Moldovei, caimacamul Nicolae Vogoride (cel care-l promovase constant pe Cuza, avansându-l, din simplu locotenent fără studii încheiate, la gradul de colonel și numindu-l ministru de război), provenea dintr-o familie importantă a aristocrației moldovenești și avea un tată ilustru.
Costache Conachi a fost unul dintre primii scriitori români, poet al iubirii. Descendent dintr-o familie boierească fanariotă, a ocupat înalte funcții dregătorești în Moldova.
Cocuța a reuşit, prin violarea corespondenţei dintre soţul ei şi demnitarii otomani, să descopere şi să invalideze complotul pregătit cu sprijinul Imperiului Habsburgic, prin care Partida Unionistă trebuia să piardă alegerile din Moldova. Scrisorile au fost trimise spre publicare, prin intermediul ambasadorului francez, cotidianului L’Étoile d’Orient („Steaua Orientului”), care fusese interzis la Iaşi şi apărea la Bruxelles.
După împlinirea actului Unirii, l-a părăsit pe Nicolae Vogoride şi a călătorit prin Europa. După moartea acestuia, survenită în 1862, s-a recăsătorit cu principele Emanuele Ruspoli, care a devenit unul dintre apropiaţii regelui italian Vittorio Emanuele II.
Multe alte povești inedite în cartea lui Dan-Silviu Boerescu „Alexandru Ioan Cuza sau abdicarea unui Casanova” din colecția „Iubiri și Intrigi la Palat” editată de Integral, disponibilă impreuna cu Jurnalul National în rețeaua InMedio și la standurile de difuzare a presei la prețul promoțional de 14,99 lei. Mai multe cărți din colecție disponibile pe www.eintegral.ro.
La abdicare, Cuza era în pat cu amanta!
Ca și, mai târziu, în cazul lui Carol al II-lea, camarila din jurul lui Cuza a fost condusă de o femeie frumoasă dar fără scrupule, „amanta oficială”, suspectată că ar fi fost dublu sau chiar triplu agent secret, în slujba unor puteri străine.
Faimoasa Maria Catargiu-Obrenovici era fiica logofătului Costin Catargi şi a Smarandei Balş. A fost căsătorită un timp cu un general sârb, apoi cu Principele Miloş Obrenovici, cu care a avut un fiu, Milan, viitorul Rege al Serbiei. Este celebră mai mult datorită aventurii amoroase cu domnitorul Alexandru Ioan Cuza. Mult mai tânără decât Doamna Elena, cochetă, inteligentă şi având figură încântătoare cu ochi fascinanţi, făcea furori prin saloanele vremii. Bogată în cunoştinţe politice şi limbi străine, datorită traiului în lumea Curţii sârbe, refugiată în Ţara Românească, l-a fermecat cu uşurinţă pe Cuza. Cei doi copii pe care i-a născut din această relaţie, Alexandru şi Dimitrie, au fost înfiaţi şi crescuţi de Elena Cuza.
A făcut, după unele surse, şi jocul complotiştilor, sprijinindu-i în acţiunea de răsturnare a domnului său. Ea a fost aceea care le-a arătat drumul în palat, spre camera în care dormea cu domnitorul, în noaptea în care l-a sfătuit pe Cuza să dea drumul gărzilor, sub pretext că nu dorea să fie văzută la palat. În drum spre Viena, pe 13 februarie 1866, la convoiul care-l ducea spre exil s-a alăturat şi Maria Catargiu-Obrenovici; ea a plecat de bunăvoie cu omul proscris, care nu mai reprezenta nimic pentru o femeie interesată de mărire sau materialistă, cum o considerau contemporanii. Deşi bănuită de uneltire cu complotiştii, nu a dat nici o lămurire în acest sens, păstrând legea tăcerii.
Multe alte povești inedite în cartea lui Dan-Silviu Boerescu „Alexandru Ioan Cuza sau abdicarea unui Casanova” din colecția „Iubiri și Intrigi la Palat” editată de Integral, disponibilă impreuna cu Jurnalul National în rețeaua InMedio și la standurile de difuzare a presei la prețul promoțional de 14,99 lei. Mai multe cărți din colecție disponibile pe www.eintegral.ro.