Fata șefului statului surprinsă de tatăl ei în lenjerie intimă alături de Consulul Franței!
La începutul secolului XIX, fiica domnului Ioan Gheorghe Caragea, frumoasa și inteligenta domniță Ralu, surprinsese, însă, Curtea domnească din București prin pasiunea inspirată consulului francez Ledoulx. Atunci însă nu a fost nevoie de intervenția unei puteri străine pentru a zădărnici idila, ca, mai apoi, când Eliza, fata domnitorului Gheorghe Bibescu, se va îndrăgosti de consulul britanic Colquhoun, fiindcă Vodă Caragea a observat-o primul și a luat măsurile necesare zădărnicirii ei, se pare într-un mod violent care a avut ca rezultat chiar rănirea consulului, surprins într-o atitudine compromițătoare, prin intimitatea ei, alături de Domniță.
Inițial, Ledoulx a consiliat-o pe Ralu în ceea ce privește tendințele modei de la Paris, învățând-o să apară la recepții în sandale elegante dar fără ciorapi și arborând coafuri inspirate de cele ale divinităților sculptate pe frizele Partenonului. Apoi, i-a povestit despre sălile de teatru din Paris și despre spectacolele cu piese de Racine și Corneille în care strălucea marele actor Talma. De aici, se pare, pasiunea Domniței pentru arta scenei și idea de a-l trimite pe Costache Aristia la studii în orașul cosmopolit. Încetul cu încetul, relația lui Ledoulx cu Ralu s-a transformat din schimb de informații cultural în experiment erotic, consulul fiind precedat de compatriotul său Lagarde, care „se ținea” cu frumoasa văduvă bucureșteană Catinca Slătineanu. Boierii începuseră deja să bârfească, iar Vodă Caragea a prins și el de veste, făcând o criză de isterie când l-a surprins pe Ledoulx în iatacul Domniței, dezmierdând-o pătimaș pe aceasta. Atrași de scandal, în iatac au năvălit arnăuții, conduși de banul Arghiropol, care l-a atacat cu hangerul pe bietul seducător, care s-a ales cu o rană superficial și, în urma conflictului diplomatic astfel iscat, cu revocarea din post dictată de către temutul Talleyrand, ministrul de externe al lui Ludovic al XVIII-lea, care-l înlocuise pe Napoleon.
Ca să repare onoarea pătată a fiicei sale, Caragea i-a dat-o imperativ de nevastă pe Ralu lui Arghiropol, însoțind solicitarea cu o zestre consistentă, ceea ce l-a făcut pe acesta să accepte ideea cu mare bucurie. Chiar dacă Ralu nu l-a iubit niciodată, s-au înțeles relativ bine și au avut doi copii. La Atena, unde s-a stabilit familia în cele din urmă, Domnița și-a omorât timpul cu felurite însărcinări culturale autoasumate, continuându-și și activitatea de traducătoare, inclusiv din limba dulce a iubitului de altădată, Ledoulx…
Multe alte povești inedite în cartea lui Dan-Silviu Boerescu „Povești de iubire și drame amoroase dintr-un trecut pasional” din colecția „Secretele Bucureștilor”, editată de Integral & powered by Libertatea, disponibilă în rețeaua InMedio și la standurile de difuzare a presei la prețul promoțional de 14,99 lei. Mai multe cărți din colecție disponibile pe www.eintegral.ro.
Sinuciderea din dragoste a lui Odobescu cu o supradoză de morfină
Între 1829 și 1834, generalul Kiseleff a condus administrația militară rusească în Principatele Române. El a contribuit la reorganizarea administrativă și la întocmirea Regulamentelor Organice, care de fapt au fost primele Constituții din istoria Moldovei și Valahiei.
Ca și despărțit de nevasta lui depresivă, care nu l-a urmat în Țările Române, lui Kiseleff i-a căzut cu tronc o doamnă din mica aristocrație locală, Alexandra (născută, totuși, Prințesă Bagration, fiica cneazului Aleksei Kirilovici), soția banului Manolache Băleanu. Fiică a unui prinț rus și a boieroaicei muntence Zoe Văcărescu, Alexandra Bagration a divorțat și și-a consacrat întreaga viață legăturii cu generalul-conte rus, căruia Țarul nu i-a permis niciodată să se despartă de prima soție sau să-și recunoască cei șase copiii făcuți cu amanta oficială. Alexandra „Sașa” – adoptată Prejbeanu, de un unchi al mamei și căsătorită cu savantul și scriitorul Alexandru Odobescu – a fost unul dintre aceștia.
Căsătoria a fost fericită până la un punct. Iubirea tragică de la crepuscul a lui Odobescu (61 de ani) pentru Hortensia Keminger-Racoviță a fost …înțeleasă de Sașa Prejbeanu, care a încercat chiar să pledeze cauza nefericitului ei soț către juna amantă (30 de ani) și mama acesteia, vizibil dezgustată de situație și imposibil de convins să accepte menajul a trois al fiicei ei.
Pentru Alexandru Odobescu, întâlnirea cu frumoasa Hortensia Racoviţă, o tânără profesoară de geografie, a fost fatală. În 1891, Alexandru Odobescu era un om însurat de multă vreme, care avea o fiică de 28 de ani. Seducătoarea fusese căsătorită deja de două ori. Alexandru Odobescu face o pasiune mistuitoare pentru Hortensia. În 1892, Odobescu era îndrăgosit şi în prag de divorţ. Se spune că soţia scriitorului, Saşa, a înţeles pasiunea acestuia şi i-a cerut ea însăşi Hortensiei să se căsătorească cu Odobescu. Tânăra profesoară de geografie nu a acceptat. Odobescu nu a suportat refuzul Hortensiei. Mistuit de iubire, scriitorul se sinucide în noaptea de 8 spre 9 noiembrie 1895, luând o doză mare de laudanum , un derivat pe bază de opium (după alte surse, ar fi fost vorba de morfină). Hortensia s-a recăsătorit în acelaşi an cu un coleg, tot profesor de geografie.
„La femme fatale” cu pricina, pe numele ei Hortensia Keminger – descrisă de scriitor cu cuvintele „adevăratul mormânt al inteligenţei, al iluziilor, ba chiar al vieţii mele”-, îi va supravieţui până în anul 1953 (moare la vârsta de 89 de ani, cu trei soţi la activ, printre care, timp de trei ani, şi dramaturgul Alexandru Davila).
Multe alte povești inedite în cartea lui Dan-Silviu Boerescu „Povești de iubire și drame amoroase dintr-un trecut pasional” din colecția „Secretele Bucureștilor”, editată de Integral & powered by Libertatea, disponibilă în rețeaua InMedio și la standurile de difuzare a presei la prețul promoțional de 14,99 lei. Mai multe cărți din colecție disponibile pe www.eintegral.ro.
„Orgii cu ofițeri” și aventură de o noapte cu Caragiale: cum l-a înșelat Veronica Micle pe Eminescu, dar apoi s-a sinucis pentru poet
Veronica Micle s-a născut în acelaşi an cu Eminescu, la 22 aprilie 1850 în Bistriţa Năsăud, în familia cizmarului Ilie Câmpeanu, un fost luptător în armata lui Avram Iancu la 1848. Persecutată de autorităţile habsburgice, mama Veronicăi îşi ia copilul şi pleacă peste munţi în Moldova, la Târgu Neamţ, unde locuia într-o căsuţă şi lucrând ca moaşă. Veronica este un şcolar eminent, o tânără de o rară frumuseţe, de care se îndrăgosteţe unul dintre profesorii ei, Ştefan Micle. Imediat are loc şi căsătoria, între eleva de 14 ani şi profesorul de 44 de ani. În 1872, când îl va cunoaşte pe Mihai Eminescu, era deja mamă a doi copii. Întâlnirea la Viena, acolo unde Eminescu era student, a fost urmată de o dragoste la prima vedere.
Relaţia dintre cei doi este facilitată după 1879 şi de moartea lui Ştefan Micle, Veronica rămânând văduvă şi iubita oficială a lui Eminescu.
Iubirea dintre poet şi Veronica Micle a fost marcată încă de la primele întâlniri de gelozie, durere şi suferinţă. În poeziile lui Eminescu se vede durerea unei iubiri neîmplinite, pe care o împarte cu un soţ în vârstă şi totodată gelozia tânărului care aude zvonuri despre persoana iubită. Eminescu se plânge într-o scrisoare din 1876 că se simte înşelat. Chiar şi junimiştii, care spunea că au grijă ca poetul să nu ajungă o bătaie de joc, spuneau că Veronica Micle, umbla şi flirta cu ofiţerii prin parcul ieşean Copou, un loc popular de promenadă. Amorul lor ajunsese destul de departe şi poetul trăia amara, dezamăgitoarea concluzie că iubita este o femeie uşoară şi o părăseşte. Și Iacob Negruzzi, a insinuat că Veronicăi nu-i păsa de internarea lui Eminescu în spital, după ce suferise o criză de nervi, fiind ocupată cu un ofiţer…
Din 1877, Eminescu pleacă la Bucureşti, unde lucrează ca redactor la „Timpul”. Veronica Micle rămâne la Iaşi. Eminescu se îndrăgosteşte de Mite Kremnitz, secretara personală a Regelui Carol I şi îi răspunde rareori Veronicăi la scrisori, primind numeroase reproşuri. Între timp, cei doresc să se căsăstorească, efort zădărnicit de junimişti. „Cercul junimist se împotriveşte căsătoriei, invocând, între altele, flacăra poeziei ce trebuie ţinută trează prin suferinţă. Conform mărturisirii Virginiei Micle, în mai–iunie 1880, Veronica Micle are un copil de la Eminescu, născut mort. Eminescu s-a gândit şi ca Veronica printr-o căsătorie să nu-şi piardă pensia de văduvă, iar el simplu redactor la gazetă nu avea bani să o întreţină. Aventurile lui Eminescu, cu Mite Kremnitz şi Cleopatra Lecca, dar şi indiferenţa lui Eminescu, care nu răspundea la scrisori sau evita să vină la Iaşi să o întâlnească, spun specialiştii ar fi determinat-o să accepte avansurile lui Caragiale, coleg al lui Eminescu la „Timpul” şi un Don Juan fără scrupule. Veronica Micle, supărată de infidelităţile şi indiferenţa lui Eminescu, cedează lui Caragiale și petrec o noapte fierbinte de amor. Totuși, Eminescu a iertat-o pentru aventura cu Ion Luca Caragiale, mai mult decât atât o scosese nevinovată şi s-a apucat să recupereze corespondenţa ei cu dramaturgul din Haimanale. Mai mult decât atât are loc o ceartă cumplită, chiar o altercație, între Eminescu şi Caragiale. Apoi, după refuzul lui Eminescu de a se căsători, Veronica Micle a fost în pragul căsătoriei cu un poet bucureştean, Iuliu Roşca.
Chiar şi după refuzul lui Eminescu de a se căsători şi după o perioadă în care poetul a făcut numeroase tratamente, căzând în teribile episoade maniacal-depresive, Veronica Micle îl caută. Mai precis la Botoşani, acolo unde poetul s-a retras din 1887 în grija surorii sale Harrieta, care o considera pe Veronica Micle vinovată de starea de suferinţă a fratelui ei. În cele din urmă la Botoşani trăieşte un ultim episod de iubire cu Eminescu. În 1888, se întorc la Bucureşti şi stă alături de poet până acesta moare, pe 15 iunie 1889. Nu-i supravieţuieşte şi se sinucide la Mănăstirea Văratec, unde s-a retras după moartea lui Eminescu. Pe 4 august 1889, înghite arsenic şi moare în chinuri după 24 de ore, la vârsta de 39 de ani.
Multe alte povești inedite în cartea lui Dan-Silviu Boerescu „Povești de iubire și drame amoroase dintr-un trecut pasional” din colecția „Secretele Bucureștilor”, editată de Integral & powered by Libertatea, disponibilă în rețeaua InMedio și la standurile de difuzare a presei la prețul promoțional de 14,99 lei. Mai multe cărți din colecție disponibile pe www.eintegral.ro.