Ferdinand – iubiri imposibile vindecate de Mița Biciclista
Principele și, apoi, Regele Ferdinand nu prea a avut noroc în dragoste. Din diferite motive, Elena Văcărescu, „Missy” – Regina Maria sau actrița Elvira Popescu au reprezentat tot atâtea mari dezamăgiri. Mai mult noroc, însă, a avut cu o faimoasă cocotă interbelică. Cea mai cunoscută „damă de companie” din prima jumătate a secolului trecut a fost, fără nicio urmă de îndoială, faimoasa Miţa Biciclista. Născută în anul 1885 la Diţeşti, în judeţul Prahova, Miţa, pe numele ei din acte Maria Mihăescu, era fiica unei spălătorese care lucra la un instalator neamţ. La vreo 14-15 ani a fost remarcată şi luată cu voia ei în începerea „carierei de curtezană”, fiind, mai întâi, trimisă să învețe bunele maniere și să deprindă limbile străine de la sursă. Ajunsă o tânără cultă şi educată la pension în străinătate, Maria Mihăescu l-a avut ca prim amant cu nume sonor pe Regele Leopold al Belgiei.
Reîntoarsă în țară, a devenit cunoscută drept „Miţa Biciclista” în anul 1898, când a fost văzută de ziaristul George Ranetti plimbându-se cu bicicleta pe Calea Victoriei. Se spunea că acesta era îndrăgostit de ea, dar, pentru că îl respingea, a poreclit-o „Miţa Biciclista”.
O altă extravaganţă de-a Miţei era şi scăldatul în mare în costum de baie sumar, în perioada în care toată lumea bună care mergea în stațiunea Carmen Sylva (adică la Eforie), făcea baie în public acoperindu-se cu un halat pudic. Îndrăzneala domnișoricii a stârnit şi un incident. Un şef de post a somat-o pe Miţa să iasă din apă. Acesta a şuierat ca aceasta să îl audă, iar Miţa a ieşit nervoasă din apă şi l-a lovit cu umbrela în cap.
Se spune că a fost curtată de bărbaţi celebri precum Nicolae Grigorescu sau Octavian Goga şi chiar de Regele Ferdinand, care i-a făcut cadou casa care se află şi astăzi în apropiere de Piaţa Amzei şi care îi poartă şi numele. (Porecla alternativă „Mița Cotroceanca” e lesne de înțeles!)
La bătrâneţe, Miţa Biciclista nu a mai rămas cu alte venituri decât chiria de pe urma casei dăruite de Regele Ferdinand. După naţionalizarea imobilului, în timpul regimului comunist, a rămas şi fără această sursă de încasări. A murit săracă, la 83 de ani, în 1968, într-o cămăruță din casa dăruită de Rege, pe strada Christian Tell, nr. 9/11. Pe lângă Ferdinand al României și Leopold al Belgiei, se spune că a mai fost iubită și chiar cerută de nevastă de un al treilea cap încoronat, Manuel al Portugaliei, pe care, într-un final, l-a refuzat, pentru că Mița îl iubea, de fapt, pe Nicolae Minovici, medic legist
și profesor universitar.
Multe alte povești inedite în cartea lui Dan-Silviu Boerescu „Iubirile pătimașe ale Casei Regale: Regina Maria, Carol II, Prințul Nicolae (1931), Prințul Nicolae (2016) & Cie.” din colecția „Iubiri și Intrigi la Palat” editată de Integral & powered by Libertatea, disponibilă în rețeaua InMedio și la standurile de difuzare a presei la prețul promoțional de 14,99 lei. Mai multe cărți din colecție disponibile pe www.eintegral.ro.
„Duduia Roaibă” îl vindecă de priapism pe Carol al II-lea
Prin 1938, serviciile secrete româneşti intrau în alertă maximă: la Paris ar fi existat nişte fotografii cu Elena Lupescu nud. Exista pericolul ca aceste imagini să apară în presă, aşa că agenţii de la Bucureşti au împânzit redacţiile şi au plătit din greu pentru a pune mâna pe fotografii. Se pare că au reuşit şi amanta regală a evitat să apară în presă în fundul gol.
Despre „Duduia” Roaibă a lui Carol al II-lea, cea mai bârfită femeie a secolului trecut, a existat suspiciunea că, ar fi fost, înainte să-l cunoască pe Rege, dacă nu prostituată de bordel, cel puţin damă de consumaţie pentru ofiţeri. În 1925, Elena Lupescu se cuplase cu cineastul Tudor Posmantir, evreu din Brăila, care conducea o mică afacere cu filme porno şi „albume de plasament” (pe baza imaginilor etalate în ele clienții simandicoși își puteau selecta partenere cu totul speciale, care le erau livrate ulterior, împreună cu omagiile proxenetului). Și Elena Lupescu pozase în tinerețile ei pentru un astfel de album, fotografiile sale nud fiind mai târziu recuperate din străinătate cu sume importante. Unul dintre clienţii lui Posmantir, în anii ’20, era chiar Prinţul Carol, pe care îl însoţise într-o călătorie în jurul lumii şi căruia îi plasa în mod curent femei.
La un moment dat, „Duduia” i-a fost plasată subtil Prințului Moștenitor de abilul Posmantir. Carol și Lupeasca s-au întâlnit ca din întâmplare, în 1925, exact într-o zi de 14 februarie, la premiera peliculei Nibelungii de la cinematograful Fundației Culturale Regale. Carol, deși era căsătorit cu Principesa Elena a Greciei (care-i dăruise și un copil, pe viitorul Rege Mihai), era într-o permanentă căutare de aventuri erotice. Bănuit de priapism (afecțiune care face ca organul sexual masculin să rămână în erecție pentru lungi perioade fără a fi excitat în vreun fel), nu își găsea cu ușurință partenerele cele mai potrivite.
Constantin Argetoianu (om politic a cărui credibilitate nu poate fi pusă la) spune în memoriile sale că din punct de vedere al dotării sale anatomice, Carol era „un fenomen al naturii”. Dimensiunea falusului princiar a traumatizat-o profund pe soţia sa, Elena: „Intimii Principesei Elena lăsau să se înţeleagă că motivul principal al fobiei acesteia pentru regalul ei soţ era brutalitatea cu care o supunea, zi şi noapte, în pat sau la repezeală pe un colţ de canapea, îndatoririlor ei conjugale”. Tot Constantin Argetoianu nota că Alexandru Davila i-a povestit cum s-a petrecut iniţierea sexuală a lui Carol. Unchiul acestuia, Regele Carol I l-a rugat pe Alexandru Davila să găsească o damă de consumaţie pentru tânărul prinţ când acesta avea 16 ani. Reacţia femeii după noaptea petrecută cu Carol a fost cât se poate de explicită: „M-a omorât, nene Alecule!”. (De altfel, se spune că și prostituatele din Sărindar își luau tălpășița, înfricoșate de renumele falic al lui Carol, atunci când acesta ieșea seara la agățat cu faimosul său Buick decapotabil, automobilul atent supravegheat și protejat de prefectul de poliție Gavrilă Marinescu, membru de bază al camarilei regale, cel care, de altfel, avea grijă să presare pe traseu fete „curate”, atent alese.)
Din cauza maladiei numite priapism, de care a suferit Carol, viaţa sa amoroasă a stat sub semnul unui apetit sexual anormal care l-a făcut, nu de puţine ori, să ia decizii deloc demne pentru o faţă regală. Priapismul, boala foarte rară de care a suferit Carol al II-lea, consta într-o stare de erecţie aproape permanentă, dureroasă, însoţită de un puruit insuportabil, de care bolnavul scăpa doar dacă dorinţa sexuală era satisfăcută. Denumirea bolii vine din mitologia greacă, de la zeul Priapus, pe care izvoarele istorice îl înfăţişează având o erecţie permanentă şi un penis anormal de mare. Viaţa lui Carol al II-lea a stat sub semnul ciudatei maladii considerată nu o boală de natură sexuală, ci una a sângelui. Se spune că Pricipele ar fi dobândit boala genetică ca urmare a unei dereglări genetice cauzate de încrucişările de secole ale familiei nobile din care provenea.
Tânărul Carol a fost sedus din prima clipă de mixul sofisticat de candoare și perversiune pe care-l punea la bătaie Elena Lupescu. Aceasta „susţinea conversaţii de excepţie, era un ciudat amestec de femeie fatală, dom-nişoară şi curtezană, era încăpăţânată, dar bună la suflet, era elegantă… Elena nu era înaltă, ci o minionă delicată, cam la 1,60 metri înălțime, cu pielea albă, ca de sidef, vag presărată cu pistrui (doar uneori, vara, după vreo escapadă la Techirghiol), părul blond-roșcat, cu multe oscilații de culoare după capriciile modei, ochii verzi de o mare intensitate dar trăsături ale feței destul de convenționale. Chipul îi era, însă, luminat de o strălucire aparte, care o făcea imediat remarcată…
Multe alte povești inedite în cartea lui Dan-Silviu Boerescu „Iubirile pătimașe ale Casei Regale: Regina Maria, Carol II, Prințul Nicolae (1931), Prințul Nicolae (2016) & Cie.” din colecția „Iubiri și Intrigi la Palat” editată de Integral & powered by Libertatea, disponibilă în rețeaua InMedio și la standurile de difuzare a presei la prețul promoțional de 14,99 lei. Mai multe cărți din colecție disponibile pe www.eintegral.ro.