Cum e de fapt KEBABUL! VIDEO-RETETA Aici!
21 FOTO inspirationale:
Un vechi text antologic de la o veche prietena:
De ieri,
în Statele Unite a început oficial vara. Cum zilele sunt din ce în ce mai lungi, eu şi Didi, logodnicul meu turc stabilit în America în urmă cu peste douăzeci de ani, ne petrecem foarte mult timp în aer liber, în general mergînd cu bicicleta prin parcurile şi pădurile din jurul orasului Pittsburgh, la spectacole sau pur şi simplu grădinarind. În condiţiile acestea cine are timp să petreacă ore în şir în bucătarie? Didi e un bucătar înnăscut: dacă îi dai omului o ceapă, două roşii şi o pătlăgea vânătă (patlacean, cum zic turcii, uimiţi să descopere câte cuvinte am împrumutat de la ei), rezultatul va lăsa tuturor gura apă. De la banalul imambaialdî (în traducere < hogea a leşinat >) până la borek şi lahmacun, Didi găteşte totul la perfecţie.
În paranteză fie spus în casă îi spunem Didi pentru ca fetiţa nu putea să spună < daddy > când era mică, ci Didi şi uite-aşa i-a rămas numele. Weekendul trecut a fost chiar foarte aglomerat. Didi a zburat la Philadelphia să vadă meciul de fotbal Turcia-USA – vital pentru cupa mondială, iar eu am rămas să pregătesc un prânz pentru oaspeţii de duminică. Cu ochii în televizor am pregătit kebab de miel (un fel care nu încetează să uluiască musafirii) şi, după ce am văzut cât de prost au jucat turcii (e posibil să manânce bătaie de la americani, în condiţiile în care < soccer >-ul e un sport paria în această ţară?) m-am gândit să încropesc la repezeală una din reţetele lui preferate, ca garnitură. ‘Comfort food’ pentru Didi şi delicii pentru musafiri.
Kebab de miel
Se spune că şişkebabul a fost inventat de soldaţii din triburile turcice care au invadat Anatolia şi care foloseau săbiile ca să prăjească bucăţile de carne pe câmp, seara la foc, în timp ce mărşăluiau spre Asia Centrala. Grecii însă erau obişnuiţi să pregătească mielul în felul acesta şi ei. Chiar în Odiseea lui Homer e menţionată această reţetă, ceea ce duce la o noua dispută în privinţa originii acestui fel foarte comun în Grecia, Turcia şi Orientul Mijlociu. Însă despre asta… şhhhhh! Nici o vorba lui Didi (în special pentru că clanul meu matern e … grec). Să trecem la fapte:
Ingrediente:
1 ceapă mare curăţată şi tăiată peştişori
2 linguri ulei de măsline
4 linguri zeamă de lămâie
1 linguriţă sare
1/2 linguriţă piper proaspăt măcinat
1 kg miel fără os, preferabil din pulpă
1 roşie mare, tăiată în 4 rondele transversale
1 ardei mare verde, curăţat de seminţe şi tăiat în 4
2 linguri smântână (opţional) sau iaurt foarte gras
Preparare:
Puneţi ceapa într-un castron, presaraţi-le cu sare, ulei de măsline şi zeamă de lămâie. Amestecaţi bine cu o lingură. Separat curaţaţi mielul de pieliţe şi grăsimi şi tăiaţi-l în cuburi de 2-3 cm. Puneţi bucăţile de carne la marinat în castron şi amestecaţi bine. Lăsaţi în frigider între 2-4 ore la macerat. Scoateţi mielul din frigider şi, folosind ţepuşe de lemn ud sau de metal (noi le-am cumpărat de la un magazin arăbesc), alternaţi felii de carne cu felii de roşii şi ardei. Cu ajutorul unei pensule ungeţi legumele şi carnea cu smântână (se poate folosi şi ulei de măsline). Coaceţi pe grătarul încins. Scoateţi carnea de pe ţepuse şi serviti cu pilaf, roşii şi ardei copţi.
Notă: Când curăţă mielul pentru şişkebab, Didi păstrează mici bucaţi de grăsime, pe care le pune între bucăţile de carne. Prima dată cind l-am văzut făcand asta, l-am intrebat care este rostul şi mi-a răspuns că grăsimea aceea se topeşte pe grătar, prevenind uscarea cărnii. Dacă folosim grăsimea, nu mai e necesara ungerea cărnii.
ADRIANA este scriitor si gastronom, corespondentul nostru special in SUA.